Ciacova, Timiș

Ciacova (în limba maghiară Csák, Csákova, în germană Tschakowa, în sârbă
Čakovo/Чаковo) este un oraş din Banat, având ca și localități aparţinătoare satele Cebza (Cevzen-sec.al XVI-lea), Macedonia (1332-1337), Obad ( Ohad-1401) şi Petroman (Petrus, Petree -1333).

Se mai pot găsi şi alte denumiri ale acestei localităţi utilizate în decursul istoriei şi, ca exemplificare,cum ar fi: Chaak, Csokoa, Czokoan, Czukoan, Czokona, Czacova, Czackova, Czakowa, Zakovia, Zakovar(inum), Şacovan (turceşte), Siacova (dialect bănăţean local), Opidum Csakova, Csakovar, Csákvár.

În decursul istoriei Ciacova a fost reşedinţă de district, de plasă, de raion şi oraş de câmpie. Conform Legii nr.83/2004, începând cu luna aprilie 2004, Ciacova a primit statutul de oraş.

Ciacova se află situată la 28 km sud / sud-vest de Timişoara, la o altitudine de 83 m deasupra nivelului mării. Oraşul este aşezat pe malul stâng al vechiului curs al Timişului, azi numit „Timişul Mort“.

Cunoscută este doar prima atestare scrisă, din anul 1220, când comitele Bebich a numit în testamentul său cetatea CHAK. În perioada regelui maghiar Bela IV, CSAK este amintită în anul 1243, când acesta a ordonat construirea şi întărirea cetăţilor de pe malul Timişului.

Localitatea ca atare trebuie să fi fost cu mult mai veche şi anume din perioada timpurie a Evului Mediu. Cetatea de apă cu turnul-donjon din cărămidă („cula“), ce se păstrează şi azi sunt de dată mai recentă (1392-1395), fiind construită în apropierea unui pod peste Timiş, cu rol de apărare.

Istoria zonei se înscrie în cea a întregului Banat, fiind marcată de ocupaţiile străine şi colonizări. Astfel, pe teritoriul Ciacovei trăiesc în bună armonie români, sârbi, germani, maghiari, romi şi alte etnii.

La recensământul populației din anul 2011, localitatea avea 5348 de locuitori, din care 79,77% români, 6,23% maghiari, 4,28% romi, 1,65% germani, 1,23% sârbi şi 6,23% cu etnie necunoscută/nedeclarată.

Obiective turistice

Obiectivele turistice ale zonei sunt diverse şi multiple, oferind posibilitatea rememorării istoriei, cunoaşterea personalităţilor şi a arhitecturii locului, precum şi a lăcaşelor de cult.

Acestea sunt:

  • “Cula” Ciacovei, turnul vechii cetăți care are la bază un plan dreptunghiular (10,5 x 9,8 m) şi o înălţime de 23,7m , dimensiuni care îl situează pe locul doi în ţară, iar architectural îmbină elemente romanice şi gotice. Construcţia este realizată din cărămidă arsă, prinsă cu mortar, iar în interiorul zidurilor impresionante ( la parter atingând 2,7m) se găseşte piatră de carieră.;
  • Piața Cetății, un ansamblu urban architectural deosebit cu clădiri ce păstrează elemente din perioada medievală,
  • statuia Sf.Maria ( 1802)
  • Crucea din marmură roşie ( 1805);
  • Biserica ortodoxă sârbă Sfânta Maria (1768-1771), ctitorită de Gheorghe Karagici se prezintă sub forma unei nave în cruce bizantină, stilul architectonic fiind bizantin. Această biserică se încadrează în categoria monumentelor istorice de valoare naţională, categoria arhitectură;
  • Casa memorială a lui Dositej Obradovici ( n.17.02.1742, Ciacova – d.1811, Belgrad), illuminist de seamă (călugăr, scriitor, traducător), care a influenţat semnificativ cultura sârbă şi care în 1808 a înfiinţat Marea Şcoală din Belgrad, devenită ulterior universitate;
  • Mănăstirea Cebza situată în apropierea Ciacovei, la 7km, în satul aparţinător Cebza. Vechea bisericuţă “Sf.Gheorghe” aflată în cimitirul satului a fost ridicată în anul 1758, are turla şi acoperişul din lemn şi se regăseşte pe lista naţională a monumentelor de arhitectură. În vecinătate s-au pus bazele (1996) unei mănăstiri ce cuprinde un complex monahal în care slujesc măicuţe;
  • “Podul Turcesc” construit în secolul al XVIII-lea din cărămidă arsă, având două arcade se află la o distanţă de 3 km lateral de drumul dintre Ciacova şi Cebza (Dj 693B);
  • Palatul Administrativ construit în anul 1890;
  • Casa Poştalionului (1772);
  • Monumentul Eroilor, ce are pe soclu un basorielief realizat de sculptorul timişoarean Ferdinand Gallas;
  • Biserica romano-catolică realizată în stil neogotic (1880-1881);
  • Parcul Elisabeta;
  • Pădurea Macedonia – Arie de protecţie Specifică Avifaunistică (2007) parte a reţelei Natura 2000, cu o suprafaţă de 4625 ha.
Adresă: Piața Cetății, nr.8
Populație: 5.348 loc. (2011)
Distanță față de Timișoara: 31,8 km
Suprafața orașului: 25.276 ha