Constituire

Context

Polul de Creştere Timişoara este în prezent cea mai mare aglomeraţie umană din vestul României (407.112 locuitori cu domiciliul, la 1 iulie 2014), nucleul său urban, Timişoara, fiind al doilea oraş al ţării ca forţă economică (cca 1,4 miliarde de lei bugetul de cheltuieli pentru anul 2015, echivalent cu cca 315 mil. euro) şi al treilea ca număr de locuitori, cu 333.531, la 1 iulie 2014 (insse.ro, 2015).

Structurarea unui portofoliu coerent de politici şi proiecte integrate de dezvoltare, la nivelul nucleului urban şi al zonei sale de influenţă, este vitală pentru consolidarea poziţiei Polului de Creştere Timişoara în sistemul urban naţional, dar mai ales în creşterea competitivităţii social-economice a României în spaţiul Uniunii Europene.

Considerarea Timişoarei drept unul din cei mai dinamici poli naţionali de creştere este justificată de anvergura funcţiilor sale, de poziţia geografică şi geopolitică de însemnătate strategică pentru spaţiul românesc şi pentru organizarea eficientă a legăturilor sale externe. Oraşul s-a afirmat în ultimii 30 de ani drept cel mai atractiv centru din jumătatea de vest a României pentru localizarea investiţiilor străine directe şi pentru fructificarea iniţiativei antreprenoriale locale sau atrase din străinătate. Aceasta a dus la o restructurare rapidă a profilului economic moştenit al oraşului, care a pierdut o mare parte din subramurile industriei grele, s-a orientat spre activităţile din sectorul industrial terţiar, consolidându-şi îndeosebi sectorul serviciilor. Creşterea, într-o primă fază, a activităţilor în regim de lohn, a făcut loc tot mai mult unei producţii complexe, în care se valorifică în mod conjugat potenţialul natural, intelectual şi tehnologic local, cu cel financiar şi de management atrase din străinătate.

Oraşul a operat o amplă deschidere internaţională în ultimii 25 de ani, favorizată de caracterul multicultural specific Banatului şi de avantajele poziţiei sale geografice (în vestul ţării, în vecinătatea graniţelor cu Ungaria şi Serbia, aproape de marile centre de dezvoltare economică din Austria, nordul Italiei şi sudul Germaniei). Timişoara este deja unul din oraşele cele mai cosmopolite ale României, frecventat de numeroşi oameni de afaceri, cu puternice legături cu spaţiile lor de origine. Circulaţia ideilor şi a oamenilor este facilitată în special de aeroportul internaţional Timişoara (0,7 mil. pasageri în 2014), al treilea nod aerian al ţării, după Bucureşti și Cluj-Napoca.

La nivel naţional, Timişoara a fost recunoscută ca cel mai mare centru polarizator în regiunea Vest. Acest fapt a fost consemnat prin H.G nr.998/27.08.2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională, Timişoara fiind declarată Pol de Creştere în regiunea Vest.

Delimitarea „Polului de Creştere Timişoara” a fost gândită în baza unui set de principii relevante pentru dezvoltarea regională şi amenajarea teritoriului, şi anume principiile subsidiarităţii, procesualităţii şi sustenabilităţii deciziilor de amenajare ateritoriului. Analiza diagnostic realizată pe baza unui set de criterii atent selectate ascos în evidenţă faptul că influenţa urbanizatoare a oraşului Timişoara se desfăşoară deocamdată asupra primului inel de comune din jurul său.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, Polul de Creştere Timişoara cuprinde un centru urban (Municipiul Timişoara) şi arealul său de influenţă, respectiv 14 unităţi administrativ-teritoriale rurale (Becicherecu Mic, Bucovăţ,Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sînmihaiu Român, Şag), iar delimitarea zonei de influenţă a Polului de Creştere Timişoara a fost aprobată prin HCL nr.387/2008.

Date generale

Oraş situat la confluenţa dintre Occident şi Orient, influenţată de diversele comunităţi etnice, în special de cea germană, maghiară şi sârbă, Timişoara (în germană Temeschwar) a fost şi este un spaţiu multicultural, o zonă de interferenţe şi convergenţe culturale multietnice, cu o largă deschidere şi multiple avantaje, atât economice, cât şi culturale.

Pe timpul Imperiul Austriac, Timişoara era sub dominaţia directă a Vienei, creându-şi o clasă socială de mijloc şi o structură economică stabilă. In ciuda celor 40 de ani de dominaţie comunistă, iniţiativa şi simţul responsabilităţii oamenilor s-au păstrat până azi.

AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Polul de Creștere Timisoara este așezat la intersecţia paralelei de 45°47’ latitudine nordică, cu meridianul de 21°17’ longitudine estică, aflându-se, ca poziţie matematică, în emisfera nordică, la distanţe aproape egale de polul nord şi de ecuator şi în emisfera estică, în fusul orar al Europei Centrale.

SUPRAFAŢA

Suprafaţa totală pe care se întinde Polul de Creştere Timişoara este de aproximativ 108.031 ha – din care 13.003,87 ha reprezintă teritoriul administrativ al municipiului Timişoara, iar 95.027,13 ha arealul de influenţă al municipiului – ocupând aproximativ 3,4% din Regiunea de Dezvoltare Vest şi 12,5% din suprafaţa totală a judeţului Timiş.

POPULAŢIA

La recensământul din anul 2002, populaţia stabilă a Polului de Creștere Timişoara a fost de 369.854 locuitori. Densitatea populaţiei este de 2622 locuitori/kmp. Distribuţia populaţiei pe sexe: 52,63% de sex feminin, iar de sex masculin 47,37%. Populaţia activă reprezintă 43,28% (92,38% ocupată şi 7,62% şomeri), iar populaţia inactivă 56,72 % (39,68% elevi-studenţi; 37,15% pensionari; 23,17% se află în alte situaţii).

CLIMA

Polul de Creştere Timişoara se încadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic părţii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influenţe submediteraneene (varianta adriatică). Temperatura medie anuală este de 10,6ºC, luna cea mai caldă fiind iulie (21,1ºC), rezultând o amplitudine termică medie de 22,7ºC.

RELIEFUL

Situat în sud-estul Câmpiei Tisei, în zona de divagare a râurilor Timiş şi Bega, Polul de Creştere Timisoara are un relief de o remarcabilă monotonie, netezimea suprafeței de câmpie nefiind întreruptă decât de albia slab adâncită a râului Bega (realizată artificial, prin canalizare). În detaliu însă, relieful orașului și al împrejurimilor sale prezintă o serie de particularități locale, exprimate altimetric prin denivelări, totuși modeste, care nu depașesc nicăieri 2-3 m.

ORA

Ora locală (considerată după meridian) este în avans cu 1h 25’ 8’’ faţă de ora
meridianului 0, Greenwich, dar se află în întârziere cu 34’52’’ faţă de ora oficială a
României (ora Europei Orientale).

ECONOMIA

După 2001, tendinţele de dezvoltare a economiei româneşti au fost resimţite de asemenea în Timişoara în diferite domenii economice. Astfel, economia a evoluat în diferite direcţii. În timp ce agricultura trece printr-un declin continuu, unele industrii precum construcţia de maşini şi echipamente, procesare de metale şi electrotehnice, au înregistrat o creştere semnificativă.

Dinamica aceasta se bazează pe atragerea de investitori străini în Timişoara încă de la începutul tranziţiei, bazându-se pe o politică pragmatică, angajată şi constantă pentru încurajarea investiţiilor.

Totalul investiţiilor străine atrase de Timişoara din 1990 încoace este mai mare decât în restul ţării.